Prima e copilaria, in momentul de fata pe a mea deja s-a asternut praful, nu am scris-o eu, s-a scris de la sine, s-a scris cu sange si lacrimi, daca o scriam eu era un cacat roz plin de ponei si curcubee, asa, doar am trait-o. O parte din viata construita de singurii oameni pe care nu ii poti alege in viata: parintii, asa a fost sa fie.
A doua, adolescenta, a fost scrisa in principal de ignoranta mea, slab, fara caracter bine definit, mergand mereu pe mana anturajului si calcand din greseala in greseala, o carte cu subiect haotic si lipsita de profunzime, iar lectiile din copiarie nu puteau fi procesate de un spirit crud.
Ultima carte e insusi viata, de cand iesi din adolescenta, scrii de unu singur la aceasta carte, daca nu ai nici o forma de retardare, esti singurul responsabil pentru cum scrii povestea vietii tale. Greselile sunt in totalitate greselile tale, alegerile la fel. Trebuie sa fii foarte atent sa nu faci alegerile gresite, sau daca le faci sa iesi singur, nu o sa mai fie acolo tac-tu sa iti futa doua capace si sa te scape, nu mai e anturajul pe care sa dai vina. Fiecare incepe s-o scrie si se zbate s-o termine cu un happy end, cu final la Mecca.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Bagă BOSS-ule un comentariu :D