Ani de liceu,cand eram un derbedeu...

Cu toti va aduceti aminte de clipele frumoase petrecute la liceu, de emotiile tezelor, de iubirile secrete dintre colegi, dejaba o sa te strambi insa majoritatea am avut cate-o colega frumoasa pe care o iubeam in secret si cu un simplu: Buna! iti aprindea toate supapele, erai exaltat de frumusetea ei, incat ti-ai pus la telefon ca ton Nicolae Guta - Esti a opta minune. Am convins niste "colegi"(de internet)  sa acorde un interviu in exclusivitate pentru blogul meu, amintiri din tineretile liceului, peripetii, dragoste interzisa, iubiri cu nabadai, etc

" Sincer, n-am vrut sa-ti acord nici un interviu, dar m-ai surpins placut cu poza asta, defapt m-ai vazut ca am avut un moment de retinere, am fost putin emotionat, pentru un moment m-am simtit din nou la liceu. Eram inalt, frumos, putin cu parul era dificil, lumea ma striga Fueghinio de la Fuego, dar nu ma suparam, eu i-am inteles perfect, invidia. Imi aduc aminte cum umblam eu tantos pe hol zici ca facem misto de beton, a fost vremea aia a pubertatii cand aveam impresii de lautar, am facut parte dintr-un asamblu numit " Lautarii din beci ", ce sa-ti mai zic a fost misto, a fost o etapa a vietii mele pe care criptato adanc in suflet."

" Ma friend ce sa-ti spun eu despre viata din liceu? Inafara de faptul ca tuica era buna, profesoarele erau bune, colegele erau semi-inteligente, a da, am avut o profesoara de mate in liceu, buna rau de tot, avea un mers de felina cand o vedeam direct mi se scula problema, n-am reusit nici cum sa-i aplic putin Pitagora, tot o ardea cu dume din alea ca nu isi risca serviciul pentru mine, apoi cand i-am aratat integrala direct ochii vectori de N luate cate K avea, sclipeau zici ca erau senzori de pozitie. O sa-mi aduc aminte mereu, a fost prima mea "problema" rezolvata in liceu.

"Ba Gothem, stii ca sunt ocupat si tu ma suni pentru prostii din astea, vrei sa ne jucam cine inchide primu? Dar hai fie, imi esti prieten si iti dau interviul. Sa stii ca eu in liceu am fost sensibil, a exista un moment in viata mea care pot sa zic ca m-a marcat putin, prin clasa a 11-a m-am hotarat sa-mi iau inima in dinti si sa-i recunosc dragostea nespusa unei colege, care defapt am aflat ca si ea avea o slabiciune pentru mine, ii placea cum imi faceam bretonul, era moarta ma Gothem. A fost o dragoste ca in povesti, ne-am iubit enorm, simteam ca numele nostru era gravat in stele, eram precum Fuego si Irina Loghin, de nedespariti. Insa iubirea noastra s-a incheiat brusc cand am aflat ca era din alt partid.